Casa Memorială „Romulus Cioflec”, Araci, Covasna

Scurtă descriere a evenimentului:

Programul serii cuprinde:

Vizite ghidate;Ateliere creative de scriere cu pana și cu tocul cu peniță;Serată cultural-literară: lansarea numărului 19 dinCaietele de la Araci**, revista de literatură a Muzeulului Național al Carpaților Răsăriteni, momente artistice, invitați scriitori, prieteni ai muzeului.Casa Memorială „Romulus Cioflec**”** a fost inaugurată în cadrul Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe la data de 19 decembrie 1998 și reamenajată în anul 2010, reconstituind atmosfera anilor din viața scriitorului Romulus Cioflec.

Casa memorială cuprinde patru încăperi:camera din față numită „Camera dinainte”, sala documentară, biroul scriitorului și sala multimedia. Aici sunt expuse piese de mobilier, obiecte personale, cărți și fotografii ce au aparținut scriitorului Romulus Cioflec și familiei sale, precum și imagini în fotocopie după materialele originale.

**Romulus Cioflec **(1882-1955), profesor și scriitor, s-a remarcat și a fost apreciat de scriitorii vremii pentru talentul și implicarea sa activă în viața culturală românească.

Născut la Araci, într-o familie numeroasă de preoți, a urmat școala primară din sat, apoi cea secundară la Brașov, Școala Normală „Carol I” din Câmpulung Muscel (absolvită în 1901) și Facultatea de Litere și Filozofie din cadrul Universității București.

Romulus Cioflec s-a aplecat de-a lungul vieții atât asupra activității pedagogice, cât și asupra vieții culturale românești, publicând lucrări literare, ajutând la redactarea ziarului „Românul” din Arad, a gazetei „Cuvânt moldovenesc” din Chișinău, a cotidianului „Sfatul Țării”, corespondând cu personalități de marcă precum Vasile Goldiș, Garabet Ibrăileanu – conducătorul revistei ieșene „Viața românească”, și Panait Istrati – autorul operei „Chira Chiralina”.

Debutând cu schița „Un gând” în revista „Sămănătorul”, Romulus Cioflec a publicat nuvele, schițe și articole în revistele și ziarele vremii: „Gazeta de Transilvania”, „Sămănătorul”, „Viața literară”, „Viața românească”, „Adevărul literar și artistic”, „Românul” etc. Începând cu anul 1907 publică volumele „Doamne, ajută-ne!” – la recomandarea lui Nicolae Iorga și a lui Ilarie Chendi, „Lacrimi călătoare”, „Pe urmele Basarabiei… note și impresii din revoluția rusească”, „Cutreierând Spania. Impresii de călătorie”, „Sub soarele polar. Impresii și peripeții din voiajul unor salvați de la naufragiu de spărgătorul Krasin”, „Vârtejul”, „Români din secuime”, „Pe urmele destinului. O goană în jur de sine însuși”.

Romanul „Vârtejul” este premiat de Academia Română în anul 1938, la propunerea lui Mihail Sadoveanu, cu premiul „Ion Heliade Rădulescu”.

Postum i se publică romanul „Boierul”, volumul de nuvele și schițe „Trei aldămașe”, volumul dramaturgic „Moarte cu bocluc” și îi sunt retipărite romanele „Vârtejul” în limbile română și maghiară, „Pe urmele destinului”, „Boierul”, precum și volumele „Cutreierând Spania” și „Pe urmele Basarabiei”.

**Parteneri și/sau sponsori ai evenimentului: **Filiala Brașov a Uniunii Scriitorilor din România